Prevalenta si factorii de risc al incontinentei urinare si al cistitei la femeile active profesional
Incontinenta urinara (IU) este definita de International Continence Society (ICS) ca pierderea involuntara de urina. Incontinenta urinara este un simptom care afecteza marcat calitatea vietii pacientelor, fapt dovedit de studii populationale.
Acestea au evidentiat grade de afectare a calitatii vietii la pacientele cu IU asemanatoatre cu cele care au suferit un infarct miocardic. Prevalenta IU a fost apreciata de diverse studii populationale ca fiind situata intre 10 si 50 %. Dupa stiinta noastra nu exista, pana in prezent, nici un studiu care sa aprecieze prevalenta ei in Romania.
Obiectivul nostru a fost de a aprecia prevalenta incontinentei urinare la femeile tinere si adulte, active profesional. A fost evaluata deasemenea asocierea incontinentei urinare cu factorii de risc: varsta, efort fizic, nasteri, interventii chirurgicale, boli cronice, infectii urinare joase cit si prevalenta cistitei la lotul de femei studiat.
Studiul a fost efectuat in perioada octombrie-decembrie 2001 pe un lot format din angajatele MI din Bucuresti. Lotul a cuprins 1014 femei, din care au completat chestionarul 674 (66,5%). Analiza statistica ulterioara a aratat ca lotul de femei studiat este reprezentativ pentru populatia de femei active profesional din Romania (anuarul statistic din anul 2000).
A fost folosit un chestionat anonim, distribuit si colectat de medicul de familie. Chestionarul cuprinde o pagina informativa, o parte de date generale si o parte de date adresate incontinentei urinare. Intrebarile s-au referit la date demografice, la patologiile cronice concomitente, la antecedentele chirurgicale, la simptomele vezico-sfincteriene, cit si la calitatea vietii. Au fost create doua grupe populationale, cea cu IU si cea fara. Semnificatia asocierii IU cu factorii de risc a fost apreciata prin testul khi-patrat. Intervalul de confidenta a fost de 95 %.
Rezultate: Din cele 674 de femei care au completat chestionarul, 10,8% au afirmat incontinenta. Din acestea 67,6% prezinta incontinenta de efort, 16,9% incontinenta prin imperiozitate, 15,5% incontinenta mixta. Dintre femeile cu IU 97% s-au declarat nemultumite de conditia lor. Doar 25% au consultat medicul pentru IU si doar 18% au urmat un tratament. Dintre factorii de risc evaluati varsta, efortul fizic in activitatea profesionala, nasterile in antecedente si bolile ce se insotesc de tuse cronica se asociaza semnificativ cu riscul de IU. Din punct de vedere al cistitelor, 62,9% au declarat ca au avut cel putin un episod de polachiurie cu disurie si senzatie de arsura uretrala.Doar 16 % din aceste femei au prezentat mai mult de un episod de cistita pe an ; 70 % au consultat un medic pentru aceste simptome. Analiza statistica nu a demonstrat nici o corelatie intre frecventa de aparitie a cistitei si efortul fizic, sau numarul de nastrei, sau incontinenta urinara.
Concluzii :
- Toate femeile cu incontinenta urinara, chiar si cele care pierd ocazional, au declarat ca se simt groaznic.
- Cu toate acestea doar 25% au consultat un medic.
- Femeile angajate ale policlinicii s-au adresat medicului intr-un procent >90%, diferenta fiind evidenta cu cele care lucreaza in spital.
- Dintre femeile angajate ale M.I. care au dorit sa fie consultate pentru IU, 50% nu stiau de existenta Spitalului « Profesor Gerota ».
Bibliografie: 1. Bortolotti A, Bernardini B, Colli E. Prevalence and risk factors for urinary incontinence in Italy. Eur Urol 2000 ;37 :30-35.
Articol realizat de N. Calomfirescu*, A.V. Manu-Marin*, M. Neamtu*, I.Iosif**, Gh. Buse***, St. Vaduva***, B. Tudorache***, D.Botez***
*Sectia de Urologie, Spitalul “Prof. D. Gerota”, **Institutul de Sanatate Publica, Bucuresti ***Reteaua Medicala M.I.
